Acest sindrom face parte din categoria tulburărilor pervazive de dezvoltare ca și sindromul autist. Sindromul Asperger se manifestă prin deteriorări calitative în interacțiunea socială și există activități și preocupări stereotipe și restrânse, dar nu există întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului.
Copiii cu sindrom Asperger încep să vorbească în jurul vârstei de 2 ani (vârsta la care se dezvoltă vorbirea în mod normal). Nivelul inteligenței acestor copii este normal sau superior normalului.
Este o formă particulară de autism infantil care, constă într-o hiper-activitate intelectuală dublată de o trăire emoțională redusă care apare la copilul mai mare de 3 ani, accentuându-se în primii ani de școală.
Manifestarea mai tardivă și păstrarea nealterată a funcției de comunicare îl fac să se deosebească esențial de autism, având un pronostic mult mai bun decât acesta.
Părinții observă simptomele sindromului Asperger în momentul când copilul merge la grădiniță și constată că:
- le displace schimbarea rutinei zilnice
- nu au capacitatea de a fi empatici ( nu recunosc și nu pot relata emoțiile celor din jur )
- nu recunosc limbajul sarcastic sau gluma
- evita privitul în ochi
- pot vorbi mult, în special despre un subiect favorit
- poate fi preocupat de câteva lucruri pe care le stăpânește foarte bine (puzzle-uri, astronomie, scheme detaliate de proiectare, etc)
- există posibilitatea să aibă o dezvoltare motorie întârziată și din acest motiv să învețe mai greu să folosească tacâmurile sau greutatea de a prinde o minge
- poate să fie sensibil la lumină sau zgomote și să reacționeze exagerat sau nepotrivit
- deține o capacitate de memorare foarte dezvoltată și poate reține cu ușurință formule (matematice, chimice, fizice), date de naștere sau numere de telofon
Unele "calități" specifice sindromului Asperger precum capacitatea de concentrare și memoria excelentă pot crește substanțial șansele unei educații de succes ca adult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu